Artroza genunchiului (gonartroza): exerciții și tratament

Artroza genunchiului (gonartroza) înseamnă uzura treptată a cartilajului și schimbarea întregii articulații, cu durere la mers, la scări sau la ridicarea de pe scaun și cu o înțepenire scurtă dimineața. Pentru cei mai mulți oameni, tratamentul de bază nu este o operație, ci mișcarea potrivită, mușchi mai puternici în jurul genunchiului și, dacă e cazul, câteva kilograme în minus. Așa recomandă ghidurile clinice actuale pentru artroza genunchiului, iar mai jos îți explicăm de ce și ce poți face concret.

Ce se întâmplă în genunchi când apare artroza

Cartilajul este stratul neted care acoperă capetele oaselor și le lasă să alunece unul pe altul. În artroză, el se subțiază și se fisurează, osul de dedesubt se îngroașă, pe margini apar mici excrescențe osoase, iar membrana care căptușește articulația se poate irita. Nu e doar o problemă de cartilaj, ci a întregului genunchi, inclusiv a mușchilor din jur.

Șansele cresc odată cu vârsta, cu greutatea, după accidentări vechi ale meniscului sau ligamentelor, după ani de muncă grea în genunchi și la cei cu picioarele în formă de „O” sau de „X”. Contează și moștenirea din familie.

Semnele obișnuite sunt durerea care apare la efort și se liniștește la repaus, înțepenirea de dimineață care trece în mai puțin de o jumătate de oră, un scârțâit la îndoirea genunchiului și, uneori, o umflătură după o zi mai grea. Medicul pune diagnosticul de cele mai multe ori pe baza simptomelor și a examinării. Radiografia poate ajuta, dar ce se vede pe ea nu se potrivește întotdeauna cu cât de tare doare.

De ce mișcarea este tratamentul de bază în artroza genunchiului

Mulți oameni cred că un genunchi uzat trebuie menajat. Este invers. Cartilajul nu are vase de sânge proprii și se hrănește din lichidul articular, pe care mișcarea îl pune în circulație. Iar mușchii puternici preiau o parte din încărcare și țin genunchiul stabil.

Doi mușchi contează în mod special. Cvadricepsul, mușchiul din fața coapsei, frânează genunchiul la fiecare pas și la fiecare treaptă coborâtă. Mușchii fesieri țin bazinul drept și împiedică genunchiul să cadă spre înăuntru. Când sunt slabi, genunchiul încasează mai mult.

Exercițiile nu refac cartilajul, dar la mulți pacienți reduc durerea și îmbunătățesc mersul în câteva săptămâni de lucru constant. Câteva exemple folosite des:

1. Ridicări de pe scaun. Te ridici și te așezi încet, fără să te ajuți cu mâinile dacă poți. Un scaun mai înalt face exercițiul mai ușor.
2. Ridicarea piciorului întins. Întins pe spate, cu celălalt genunchi îndoit, încordezi coapsa și ridici piciorul drept până la înălțimea genunchiului opus.
3. Podul. Întins pe spate, cu genunchii îndoiți și tălpile pe saltea, ridici fesele câteva secunde și cobori.
4. Piciorul ridicat în lateral. Culcat pe o parte, ridici piciorul de deasupra, întins, fără să rotești trunchiul.
5. Urcatul pe o treaptă. Urci și cobori de pe prima treaptă a scării, ținându-te de balustradă.

La acestea se adaugă mersul pe jos, bicicleta medicală sau gimnastica în apă. O durere ușoară în timpul exercițiilor e acceptabilă dacă trece până a doua zi și genunchiul nu se umflă mai tare. Dacă se întâmplă asta, nu renunța, ci reduce numărul de repetări.

Greutatea contează mai mult decât pare

La fiecare pas, genunchiul suportă de câteva ori greutatea corpului. Orice kilogram în plus se simte, deci, multiplicat, mai ales la scări și la ridicarea din fotoliu. Dacă ai kilograme în plus, chiar o scădere moderată în greutate poate reduce durerea și îți face exercițiile mai ușoare. Nu e nevoie de diete drastice: mișcare zilnică, porții mai mici și mai puține dulciuri, ținute luni de zile.

Ce pot aduce fizioterapia și terapia TECAR

Procedurile de fizioterapie, cum sunt electroterapia, ultrasunetele sau magnetoterapia, și terapia TECAR, care încălzește țesuturile din profunzime, pot calma durerea la unii pacienți. Dovezile pentru ele sunt mai modeste decât pentru exerciții, așa că le folosim ca ajutor, ca să poți lucra mai confortabil, nu în locul mișcării.

Nu se aplică oricui. Printre contraindicațiile obișnuite sunt stimulatorul cardiac sau alte dispozitive electronice implantate, sarcina, tumorile, febra, tromboza venoasă, infecțiile sau rănile pe zona tratată, implanturile metalice în zona respectivă și pierderea sensibilității pielii. Le verificăm înainte de orice procedură.

Încălțămintea, bastonul și genunchierele

Pantofii cu talpă groasă, care amortizează, cu toc mic și cu spate ferm, menajează genunchii la fiecare pas. Papucii fără spate, șlapii și tocurile înalte fac contrariul.

Bastonul ajută mult în zilele cu durere și pe drumurile mai lungi, de exemplu până la piață sau la biserică. Se ține în mâna opusă genunchiului bolnav și se mută înainte odată cu piciorul care doare. Ca înălțime, mânerul trebuie să ajungă la nivelul încheieturii mâinii când brațul atârnă liber.

Genunchierele îi fac pe unii oameni să se simtă mai siguri. Pot fi folosite la nevoie, dar nu înlocuiesc exercițiile și nu e nevoie să fie purtate tot timpul.

Infiltrațiile și operația, când se discută

Medicamentele pentru durere, inclusiv gelurile antiinflamatoare, le recomandă medicul, ținând cont de celelalte boli și tratamente ale tale. La fel și infiltrațiile. O infiltrație cu corticosteroid poate calma pentru o perioadă un puseu de durere, mai ales când exercițiile nu se pot face din cauza ei, dar efectul este de obicei temporar. Pentru alte tipuri de infiltrații dovezile sunt mai discutabile, iar medicul îți explică ce poți aștepta de la ele.

Operația, de obicei proteza parțială sau totală de genunchi, se discută cu medicul ortoped atunci când durerea și limitările rămân mari și îți afectează serios viața, deși tratamentul fără operație a fost făcut corect. Așa-numita „curățare” a genunchiului prin artroscopie nu este recomandată de ghiduri pentru artroza obișnuită. Decizia o iei împreună cu medicul, nu pe baza unei radiografii singure.

Greșeli frecvente

• Repausul ca strategie. Genunchiul ținut nemișcat slăbește mușchii, iar durerea crește.
• Exercițiile abandonate după două săptămâni. Efectele apar de obicei după câteva săptămâni de lucru constant.
• Bani dați pe suplimente pentru cartilaj, în locul exercițiilor. Ghidurile nu le recomandă, pentru că dovezile nu sunt convingătoare.
• Așteptarea unei proceduri care rezolvă totul fără efortul tău.

Când mergi de urgență la medic

Artroza evoluează lent. Mergi însă repede la medic dacă:

• genunchiul se umflă brusc, devine cald și roșu, mai ales dacă ai și febră (poate fi o infecție sau o criză de gută);
• după o cădere sau o răsucire nu mai poți călca pe picior sau genunchiul arată deformat;
• genunchiul se blochează și nu-l mai poți întinde;
• gamba se umflă și te doare, mai ales pe o singură parte;
• durerea nu cedează nici în repaus, nici noaptea, și slăbești fără să-ți explici de ce.

Cum te ajutăm la Kineto Bucovina

În centrele noastre din județul Suceava, de la Liteni, Dumbrăveni, Pojorâta și Arbore, tratamentul pentru artroza genunchiului începe cu o evaluare kinetoterapeutică gratuită, de 30 de minute. Ne uităm la cum mergi, cum urci o treaptă, cât de puternici sunt cvadricepsul și fesierii și ce activități te dor cel mai mult.

Pe baza evaluării îți propunem un program de exerciții, fie în ședințe de kinetoterapie individuală, fie în grupuri mici, de 2–5 persoane, unde lucrezi alături de alții cu probleme asemănătoare. Fizioterapia sau terapia TECAR se adaugă doar dacă te ajută și nu ai contraindicații. Când e nevoie de o părere medicală, de exemplu despre medicamente sau infiltrații, te poate vedea medicul specialist de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală.

Găsești adresele pe pagina centrelor noastre, iar programarea o faci online sau la 0748 481 481, la centrul din județul Suceava cel mai apropiat de casă.

Întrebări frecvente

Ce exerciții sunt bune pentru artroza genunchiului?

Cele care întăresc mușchiul din fața coapsei și fesierii, cum sunt ridicările de pe scaun, ridicarea piciorului întins și podul, plus mersul pe jos, bicicleta medicală sau gimnastica în apă, alese după evaluare.

Este bine să merg pe jos dacă am artroză la genunchi?

Da, mersul regulat în ritmul tău, cu încălțăminte bună și cu pauze la nevoie, ajută de obicei genunchiul; dacă doare tare, scurtează distanța și crește-o treptat, în loc să renunți.

Artroza genunchiului se vindecă?

Cartilajul uzat nu se reface, dar la mulți oameni durerea scade și mersul se îmbunătățește clar cu exerciții, scădere în greutate și obiceiuri potrivite.

Ajută terapia TECAR la artroza genunchiului?

Poate calma durerea la unii pacienți, ca adaos la exerciții, dar nu tratează singură artroza și nu se aplică persoanelor cu stimulator cardiac, tumori, tromboză, febră, implanturi metalice în zonă sau în sarcină.

Când e nevoie de operație pentru artroza genunchiului?

Se discută cu medicul ortoped când durerea și limitările rămân mari și îți afectează viața, deși tratamentul fără operație a fost făcut corect și suficient timp.

Articolul îți dă o imagine de ansamblu, nu un diagnostic. Ce e potrivit pentru genunchiul tău stabilește medicul, după ce te examinează.