Recuperare după AVC: mers, mână, vorbire și rolul familiei

Recuperarea după AVC înseamnă reînvățarea mișcărilor, a mersului și a activităților de zi cu zi după ce o parte din creier a fost afectată. Cel mai mult se câștigă de obicei în primele luni, dar progresul poate continua mult timp după aceea, mai ales dacă exercițiile se fac des și cu un scop clar. Mai jos găsești ce se poate recupera, cine face ce în echipă și cum poate ajuta familia acasă.

Ce se întâmplă în creier după un AVC

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare când o zonă a creierului nu mai primește sânge. În AVC-ul ischemic, cel mai frecvent, un cheag blochează o arteră. În AVC-ul hemoragic, un vas de sânge se rupe și sângerează în creier. În ambele cazuri, celulele nervoase din zona afectată suferă, iar funcțiile pe care le controlau se pierd parțial sau total.

Vestea bună este că creierul se poate reorganiza. Zone sănătoase pot prelua, treptat, o parte din sarcinile celor afectate. Medicii numesc asta neuroplasticitate. Ea nu se produce de la sine, ci prin repetarea mișcărilor și a sarcinilor, de multe ori, zi după zi.

Ce se poate recupera

Fiecare AVC este diferit, iar recuperarea depinde de zona afectată, de mărimea leziunii, de vârstă și de bolile asociate. La mulți pacienți se lucrează pe mai multe planuri în paralel.

• Mersul și echilibrul. De la ridicarea din pat și statul în șezut, la mersul cu cadru sau baston și apoi, la unii pacienți, fără sprijin.
• Mâna și brațul. Apucatul unei căni, încheiatul nasturilor, mâncatul cu lingura. Brațul se recuperează adesea mai greu decât piciorul și cere multă răbdare.
• Vorbirea și înțelegerea. Tulburările de limbaj, numite afazie, se lucrează cu logopedul.
• Înghițitul. Dificultățile de înghițire (disfagia) cresc riscul ca mâncarea sau lichidele să ajungă în plămâni. Logopedul și medicul evaluează înghițitul și recomandă ce consistență a alimentelor este sigură.
• Atenția și memoria. Unii pacienți ignoră partea afectată a corpului sau a spațiului din jur, fără să-și dea seama. Și asta se poate antrena.

De ce primele luni contează atât de mult

În primele săptămâni și luni după AVC, creierul este cel mai pregătit să se reorganizeze. De aceea ghidurile recomandă ca recuperarea să înceapă cât mai devreme, încă din spital, imediat ce starea pacientului o permite, și să continue fără pauze lungi după externare.

Asta nu înseamnă că după câteva luni „s-a terminat”. Progresul devine mai lent, dar mulți oameni continuă să câștige forță, siguranță la mers și îndemânare și după un an sau mai mult, dacă rămân activi și fac exerciții. Un pacient care a renunțat la recuperare poate încă beneficia de un program reluat mai târziu.

Cum arată recuperarea după AVC la kinetoterapie

Programul începe cu o evaluare: ce poate face pacientul singur, cu ajutor sau deloc, cât de bine stă în echilibru, ce forță are în fiecare membru, dacă are spasticitate. Pe baza acestor lucruri se stabilesc obiective concrete, de exemplu să se poată ridica singur de pe scaun sau să meargă până la baie fără ajutor.

Exercițiile sunt cât mai apropiate de viața reală. Ridicări repetate de pe scaun, transferuri din pat în fotoliu, pași laterali ținându-se de spalier, urcat și coborât o treaptă, apucat și mutat obiecte de pe masă. Contează numărul de repetări: o mișcare exersată de zeci de ori pe zi are mai multe șanse să fie reînvățată.

Pentru braț, terapeutul poate folosi exerciții în care pacientul este încurajat să lucreze cu mâna afectată, nu doar cu cea sănătoasă. La unii pacienți, medicul poate recomanda și electrostimulare pentru anumiți mușchi, ca ajutor pentru exerciții. Ședințele de kinetoterapie individuală sunt cele mai potrivite aici, pentru că fiecare pas trebuie adaptat și supravegheat.

Spasticitatea

Spasticitatea este o rigiditate a mușchilor care apare la unii pacienți după AVC: brațul stă îndoit la cot, pumnul strâns, piciorul întins și înțepenit. Poate îngreuna igiena, îmbrăcatul și mersul. Kinetoterapia ajută prin poziționare corectă, întinderi blânde și exerciții regulate. Când spasticitatea este importantă, medicul poate recomanda medicamente sau injecții cu toxină botulinică în mușchii afectați, urmate de exerciții.

Umărul dureros după AVC

Umărul de pe partea paralizată este fragil. Mușchii slăbiți nu mai țin bine articulația, iar brațul poate atârna și trage în jos. Durerea de umăr este o complicație frecventă și poate încetini toată recuperarea.

Câteva reguli simple îl protejează. Nu ridica și nu trage niciodată pacientul de brațul afectat. Sprijină brațul pe o pernă sau pe masă când stă în șezut. În pat, așază-l pe o pernă, nu sub corp. Mobilizările umărului se fac blând, așa cum arată terapeutul.

Ce rol are familia

Pacientul petrece în sala de kinetoterapie câteva ore pe săptămână. Restul timpului este acasă, iar acolo familia face diferența.

• Lasă-l să facă singur ce poate face, chiar dacă durează mai mult. Încheiatul unui nasture în cinci minute este și el exercițiu.
• Învață de la terapeut cum să-l ajuți la transferuri fără să te accidentezi tu sau să-l tragi de braț.
• Așază lucrurile de care are nevoie și pe partea afectată, ca să fie încurajat să se uite și să întindă mâna și spre acea parte.
• Fii atent la starea lui. Tristețea, lipsa de interes sau oboseala persistentă sunt frecvente după AVC și merită discutate cu medicul.

Cum previi căderile acasă

După un AVC, riscul de cădere crește mult. O fractură de șold poate anula luni de muncă. Câteva schimbări în casă reduc riscul:

• scoate covorașele mici și cablurile de pe jos;
• lasă o lumină aprinsă noaptea pe drumul spre baie;
• montează bare de sprijin la toaletă și la duș și folosește un scaun de duș;
• alege încălțăminte închisă, care ține bine piciorul, nu papuci lejeri;
• folosește bastonul sau cadrul exact cum a recomandat terapeutul, nu „când își amintește”.

Iarna, pe drumurile și trotuarele înghețate din județul Suceava, ieșirile din casă cer și mai multă grijă: încălțăminte cu talpă antiderapantă și, la început, un însoțitor.

Greșeli frecvente după externare

Cea mai des întâlnită este ca familia să facă totul în locul pacientului, din dragoste. Pare un ajutor, dar îl lipsește de exercițiul de care are nevoie. A doua este pauza lungă după spital, „până se mai întărește”. Corpul nu se întărește singur în pat. A treia este oprirea tratamentului pentru tensiune, colesterol sau inimă când pacientul se simte mai bine. Aceste medicamente previn un nou AVC și se modifică doar de medic.

Când suni la 112

Cine a avut un AVC are un risc mai mare să mai facă unul. Învață semnele după regula FAST și pune-o la vedere în casă:

• F, fața: roagă persoana să zâmbească și uită-te dacă un colț al gurii cade.
• A, brațul: roag-o să ridice ambele brațe; atenție dacă unul coboară sau nu se ridică.
• S, vorbirea: vorbește încurcat, nu găsește cuvintele sau nu înțelege ce i se spune.
• T, timpul: dacă vezi oricare dintre aceste semne, sună imediat la 112. Notează ora la care au apărut.

Sună la 112 și dacă apar brusc pierderea vederii, amețeală severă cu pierderea echilibrului sau o durere de cap foarte puternică, neobișnuită. Chiar dacă semnele dispar după câteva minute, tot este o urgență. Nu aștepta „să treacă” și nu duce pacientul la cabinetul de recuperare. Tratamentele care pot salva creierul funcționează doar dacă sunt date repede, la spital.

Cere ajutor medical rapid și dacă pacientul se îneacă des la mâncare, tușește după ce bea, face febră, are un picior umflat și dureros sau a căzut și s-a lovit.

Recuperare după AVC la Kineto Bucovina

La Kineto Bucovina lucrăm cu pacienți după AVC în centrele noastre din județul Suceava, de la Liteni, Dumbrăveni, Pojorâta și Arbore. Pe toate le găsești pe pagina locațiilor. Recuperarea după AVC durează luni, iar un centru aproape de casă face mai ușor drumul de două-trei ori pe săptămână pentru pacient și pentru cel care îl însoțește.

Programul începe cu o evaluare kinetoterapeutică gratuită de 30 de minute. Dacă e nevoie, pacientul poate fi văzut și de medicul nostru specialist în Recuperare Medicală, care stabilește ce terapii se potrivesc. Pentru vorbire și înghițire, pacientul are nevoie de un logoped, iar împreună cu medicul curant vedeți cum se îmbină cele două programe. Ne poți suna la 0748 481 481 sau te poți programa online.

Întrebări frecvente

Cât durează recuperarea după AVC?

Nu există un termen fix: cele mai mari progrese apar de obicei în primele luni, dar mulți pacienți continuă să se îmbunătățească și după un an, așa că recuperarea se planifică pe etape și se reevaluează periodic.

Când se începe kinetoterapia după AVC?

Cât mai devreme, încă din spital, imediat ce medicii consideră că starea pacientului este stabilă, iar după externare programul trebuie continuat fără pauze lungi.

Se mai poate recupera ceva la un an după AVC?

Da, progresul e mai lent decât la început, dar prin exerciții regulate mulți pacienți își îmbunătățesc mersul, echilibrul și folosirea mâinii chiar și la ani distanță de AVC.

Câte ședințe de kinetoterapie pe săptămână sunt necesare după AVC?

Depinde de starea pacientului și de cât poate tolera, dar regula generală este că mai multă practică aduce mai mult progres, așa că ședințele din centru se completează cu exerciții zilnice acasă, cu ajutorul familiei.

De ce doare umărul după AVC?

Mușchii slăbiți nu mai susțin bine articulația, iar umărul poate fi tras în jos de greutatea brațului sau lezat când pacientul este ridicat de braț, de aceea sprijinul corect al brațului și mobilizarea blândă sunt foarte importante.

Ce înseamnă FAST la AVC?

FAST este o regulă de memorare a semnelor de AVC: fața strâmbă, brațul care nu se ridică, vorbirea încurcată și timpul, adică suni imediat la 112 dacă apare oricare dintre ele.

Fiecare AVC lasă urme diferite, așa că planul de recuperare se face doar după ce medicul și terapeutul văd pacientul; textul de față te ajută să înțelegi pașii, nu îi înlocuiește.