Entorsă gleznă: recuperare, echilibru și revenirea la sport

O entorsă de gleznă înseamnă întinderea sau ruperea parțială a ligamentelor, de obicei pe partea exterioară a gleznei, și la cei mai mulți oameni se vindecă fără operație. Recuperarea după entorsa de gleznă înseamnă însă mai mult decât să aștepți să treacă umflătura. Pui treptat greutate pe picior, recâștigi mișcarea și, mai ales, echilibrul. Fără această ultimă parte, entorsa are tendința să se repete. Mai jos găsești ce faci în primele zile, cum arată recuperarea după entorsa de gleznă pe etape și când e nevoie de radiografie.

Ce se întâmplă în gleznă la o entorsă

Cel mai des, laba piciorului se răsucește spre înăuntru: cobori greșit de pe bordură, calci pe un bulgăre în grădină, aterizezi pe piciorul altcuiva la fotbal. Ligamentele de pe partea exterioară a gleznei se întind peste limita lor și unele fibre se rup.

După gravitate, entorsele se împart în trei grade:

• gradul I, întindere ușoară, cu umflătură mică, în care poți merge aproape normal;
• gradul II, ruptură parțială, cu umflătură și vânătaie mai mari și mers dificil;
• gradul III, ruptură completă a unui ligament, cu umflătură mare, durere și senzația că glezna nu te mai ține.

Încadrarea exactă nu se poate face întotdeauna în prima zi, din cauza umflăturii. O reexaminare după câteva zile spune de obicei mai mult. Mai există și o formă mai rară, entorsa „înaltă”, a ligamentelor dintre cele două oase ale gambei, care se recuperează mai greu și trebuie văzută de medic.

Când e nevoie de radiografie

Nu orice entorsă are nevoie de radiografie. Medicii folosesc un set de reguli simple, numite regulile Ottawa, ca să decidă când e probabilă o fractură. Pe scurt, radiografia e de obicei indicată dacă:

• nu poți face patru pași, nici imediat după accident, nici când ajungi la medic, chiar și șchiopătând;
• te doare tare când medicul apasă pe marginea din spate sau pe vârful oaselor proeminente ale gleznei, cel din exterior sau cel din interior;
• te doare la apăsare pe anumite oase ale labei piciorului, de exemplu cel de la mijlocul marginii exterioare.

Dacă niciunul dintre aceste semne nu e prezent, o fractură este puțin probabilă. Regulile se aplică însă cu prudență la copii, la persoanele cu sensibilitate scăzută în picioare, de exemplu din cauza diabetului, sau când examinarea e dificilă. Decizia finală o ia medicul care te consultă.

Primele zile după entorsă

Recomandările s-au schimbat față de acum câțiva ani. Repausul total nu mai este sfatul de bază, ci protecția la început, urmată de încărcare treptată.

• Protejează glezna 1–3 zile: evită ce crește mult durerea. O orteză de gleznă sau un bandaj elastic dau siguranță la mers. Dacă nu poți călca deloc, folosește temporar cârje și mergi la medic.
• Pune greutate pe picior cât îți permite durerea și mărește treptat distanța. Mersul controlat ajută vindecarea, nu o încurcă.
• Ridică piciorul mai sus de nivelul inimii când stai, ca să scadă umflătura.
• Gheața, cu măsură. Poate calma durerea în primele zile. Pune-o 10–20 de minute, învelită într-un prosop, de câteva ori pe zi, niciodată direct pe piele. Rolul ei e să aline; nu există dovezi că ar grăbi vindecarea.

În entorsele severe, medicul poate recomanda o scurtă perioadă de imobilizare într-o orteză rigidă sau o cizmă medicală. Medicamentele pentru durere le iei doar la recomandarea medicului.

Recuperarea după entorsa de gleznă, pe etape

Orientativ, o entorsă ușoară se liniștește adesea în una-două săptămâni, una moderată în câteva săptămâni, iar una severă poate cere câteva luni până la revenirea completă la sport. Etapele se suprapun, iar trecerea de la una la alta o dau durerea și felul în care merge glezna, nu calendarul.

Mișcarea

Încă din primele zile poți mișca glezna fără greutate: tragi vârful spre tine și îl împingi în jos, faci cercuri, „scrii” literele alfabetului în aer cu degetul mare. Mișcarea ajută la scăderea umflăturii și împiedică înțepenirea.

Forța

Când mersul devine aproape normal, întărești mușchii gambei și pe cei care rotesc laba piciorului în afară. Exemple simple: ridicări pe vârfuri ținându-te de blat, apoi pe un singur picior, și împingerea labei piciorului în afară împotriva unei benzi elastice.

Echilibrul

Aceasta e partea care face diferența pe termen lung, așa că o explicăm separat mai jos.

De ce exercițiile de echilibru previn recidivele

Ligamentele nu sunt doar niște „sfori”. În ele se află receptori care spun creierului, în fiecare clipă, în ce poziție e glezna. Această simțire a poziției se numește propriocepție. După o entorsă, semnalele ajung mai slab, mușchii reacționează mai târziu, iar glezna se poate suci din nou la cea mai mică denivelare.

Antrenamentul de echilibru reface această legătură. Studiile arată că reduce riscul unei noi entorse, mai ales la cei care au mai avut. Progresia arată cam așa:

1. stai într-un picior lângă un blat, câte 30 de secunde, de exemplu în timp ce te speli pe dinți;
2. faci același lucru cu ochii închiși;
3. stai într-un picior pe o pernă sau pe o suprafață moale;
4. arunci și prinzi o minge stând într-un picior, apoi faci mici sărituri pe loc.

Cei care nu fac această parte rămân uneori cu o gleznă instabilă, care „fuge” des și se sucește la orice pas greșit. Și această instabilitate se tratează de cele mai multe ori prin exerciții; doar în unele cazuri se discută operația.

Revenirea la sport

Te poți întoarce la fotbal, la alergat sau la dans când mergi și alergi fără să șchiopătezi, poți sări de mai multe ori pe piciorul accidentat fără durere, ai un echilibru asemănător cu cel al piciorului sănătos și poți schimba direcția brusc fără teamă. Lipsa durerii la mers nu e suficientă.

În lunile de după o entorsă, o orteză sau un bandaj funcțional (taping) purtat la sport scad riscul unei noi accidentări. Ele nu înlocuiesc însă exercițiile de echilibru, pe care e bine să le continui cel puțin câteva luni.

Greșeli frecvente

• Zile întregi în pat, cu piciorul sus și fără niciun pas.
• Gheață ore în șir sau pusă direct pe piele.
• Manevre de „punere la loc” făcute de persoane fără pregătire medicală, înainte să se știe dacă există o fractură.
• Revenirea la sport imediat ce durerea a trecut, fără exerciții de echilibru.
• Entorsele repetate tratate ca „normale”.

Când mergi de urgență la medic

• nu poți face patru pași sau glezna arată deformată;
• laba piciorului e rece, palidă, amorțită sau te furnică;
• ai simțit o pocnitură în spatele călcâiului și nu te mai poți ridica pe vârf, semn posibil de ruptură a tendonului lui Ahile;
• durerea și umflătura cresc de la o zi la alta în loc să scadă;
• după câteva zile apare o umflătură dureroasă a gambei, mai ales dacă ai stat mult imobilizat;
• glezna e caldă, roșie și ai febră.

La copii, orice durere de gleznă după o răsucire, însoțită de șchiopătat, merită văzută de medic, pentru că oasele lor au zone de creștere care se pot leza.

Cum te ajutăm la Kineto Bucovina

Dacă ți-ai sucit glezna și locuiești în județul Suceava, poți face recuperarea după entorsa de gleznă în centrele noastre de la Liteni, Dumbrăveni, Pojorâta și Arbore. Prima întâlnire este o evaluare kinetoterapeutică gratuită, de 30 de minute, în care verificăm mersul, mobilitatea, forța și echilibrul. Dacă apar semne care cer un medic, te îndrumăm spre el.

Pentru o părere medicală poți merge la consultația cu medicul specialist de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală. Când medicul consideră necesar, ligamentele pot fi evaluate și prin ecografie. Recuperarea propriu-zisă se face în ședințe de kinetoterapie individuală, de la primii pași fără durere până la sărituri și schimbări de direcție.

Adresele centrelor din județul Suceava sunt pe pagina locațiilor, iar programarea o faci online sau la 0748 481 481.

Întrebări frecvente

Cât durează recuperarea după o entorsă de gleznă?

Orientativ, o entorsă ușoară se liniștește în una-două săptămâni, una moderată în câteva săptămâni, iar una severă poate cere câteva luni până la revenirea completă la sport.

Am voie să calc pe picior după ce mi-am sucit glezna?

De obicei da, cât îți permite durerea, cu o orteză sau un bandaj elastic; dacă nu poți face patru pași sau glezna arată deformată, mergi la medic înainte de orice.

Pun gheață sau căldură pe o entorsă de gleznă?

În primele zile, gheața poate calma durerea, pusă 10–20 de minute printr-un prosop; căldura și masajul puternic pe glezna proaspăt umflată nu sunt recomandate.

Când trebuie să fac radiografie la gleznă?

Când nu poți face patru pași sau te doare tare la apăsare pe anumite puncte ale oaselor gleznei și ale labei piciorului, conform regulilor folosite de medici; el decide dacă e nevoie.

De ce îmi tot scrântesc glezna?

După entorse repetate, glezna poate rămâne instabilă, iar simțul poziției slăbește; exercițiile de echilibru și de forță făcute constant reduc la mulți oameni riscul unor noi entorse.

Ce ai citit aici îți arată pașii obișnuiți după o entorsă, nu înlocuiește examinarea. Dacă ai dubii în privința gleznei tale, cere părerea unui medic.